Nu beau puncte! Mă lovesc destul de frecvent de această proclamație, provenită cel mai adesea de la persoane familiare cu lumea vinului, care într-un mod mai mult sau mai puțin conștient, încearcă să minimalizeze utilitatea unor surse credibile de informații și să-și umfle importanța propriilor opinii.
Într-adevăr, beau vin, nu puncte. Situația este simplă atunci când trebuie să aleg un vin pe care-l cunosc, atunci opiniile altora sunt inutile. Dacă mi-a plăcut vinul sau dacă l-am considerat superb, ar fi prostesc să renunț să-l mai beau deoarece altcineva are o părere mai puțin favorabilă. De asemenea, atunci când cunosc mai temeinic o regiune, sau un producător mi-a trezit interesul, atunci iar mă duc după capul meu.
Recunosc, mi se întâmplă rar să fiu în situațiile descrise mai sus. Adevărul este că sunt cam superficial, sunt destul de puține podgoriile pe care le cunosc mulțumitor de bine. Prefer mai degrabă să descopăr regiuni și soiuri de struguri mai obscure, decât să aprofundez în amănunțime detaliile unor regiuni precum ar fi Bordeaux, unde vinurile bune sunt făcute de vinificatori îmbrăcați la costum și cravată, iar proprietarii fac parte din aristocrația vinului.
Ce mă fac atunci când devin interesat de o temă despre care nu știu nimic? Amicii în care am încredere s-ar putea să fie la fel de ignoranți ca și mine, iar eu nu pot sau nu vreau să aloc timp suficient pentru studiu. S-ar putea, din cauza noutății, să nici nu existe prea multă informație despre acest subiect. Hondurabi Zuri, Timorasso? Banii care sunt alocați vinului sunt și ei limitați, în fond nu trăiesc din industria vinului, iar capacitatea de prelucrare a ficatului este și ea limitată. Ar fi nesăbuit să aleg vinurile la întâmplare. Ce rămâne de făcut ? Pentru mine răspunsul este simplu: consult punctajele.
Critici de vin. În ce privește vinul nu există democrație, unele opinii sunt mai relevante decât altele, cunoștințele și experiența fac diferența. Nu putem compara opinia cuiva care gustă doar câteva vinuri din județul învecinat cu opinia celui care degustă câteva mii de vinuri din lumea largă, vizitează an de an regiunile preferate.
Acești critici chiar știu ce vorbesc, iar dincolo de profesionalismul lor, sunt totuși oameni, din fericire au și ei preferințele lor. Este suficient să găsesc criticul, criticii potriviți, ale căror preferințe se potrivesc cu gusturile mele și deja sunt pe scurtătura către vinurile interesante. Cât de mult pot să greșesc dacă dau o șansă vinurilor apreciate de Jancis Robinson, despre care știu că iubește Rieslingul? Ce risc gustând vinurile recomandate de Jamie Goode, un pasionat de Beaujolais ?
Bineînțeles, fiecare critic serios declară că descrierea este partea cu adevărat importantă, pe baza căreia pot să-mi formez o idee despre stilul vinului degustat. În schimb, nota acordată este punctul de pe i, o declarație prin care vinul este plasat pe scala criticului, relativ față de celelalte vinuri degustate. Acordarea unui punctaj este o expresie, lipsită de echivoc, a unei opinii, și de fiecare dată reputația criticului este în joc.
Reviste.Atunci când nu găsesc nimic utilizabil de la criticii preferați, a doua opțiune o reprezintă punctajele unor reviste serioase. Nu sunt la fel de consistente ca și punctajele criticilor preferați, mai ales dacă reprezintă media unui panel de degustători. Pentru vinurile mai accesibile prefer punctajele revistei Decanter, iar pentru vinurile mai interesante pe cele ale revistei World of Fine Wines. Aleg cu precădere vinurile care obțin punctaje mari, dar sunt la un preț mai scăzut comparativ cu celelalte vinuri degustate în categoria respectivă. La cursurile mele sunt deja câteva vinuri pe care le-am ales cu ajutorul acestei metode.
Comercianții mai mari punctează și ei vinurile vândute. Sunt conștient că ei au un conflict de interese, până la urmă ei vor să vândă, dar cum să aleg dintre două vinuri despre care nu știu absolut nimic, dar care au aproximativ același preț ? Decât să dau cu banul, uneori aleg să cumpăr vinul cu punctajul mai mare.
Pot să-i înțeleg pe cei care resping punctele, dar pentru mine sunt o sursă legitimă de informații. Trebuie să fie singurul criteriu pe care-l folosesc la alegerea vinurilor? Nicidecum. Trebuie să cunosc preferințele criticului ales înainte să-i utilizez punctele? Cu certitudine. Am o oarecare idee despre cât efort, câte cunoștințe stau în spatele acestor numere, eu respect și mă bucur de roadele acestei munci.Trăiască punctele.